Sunday, October 19, 2014

Pregatirea pentru sarcina

Următorul articol este adresat femeilor care plănuiesc să rămână însărcinate și reprezintă concluziile mele după ce am observat cu ce s-a confruntat soția mea, în cele 8 luni de sarcină și perioada imediat următoare.

Sarcina este una dintre cele mai stresante experiențe imaginabile pentru corpul unei femei. Într-o perioada extrem de scurtă de  timp femeia va fi purtată printr-un veritabil carusel  de transformări incredibile. De la transformări fiziologice evidente, până la schimbări extreme ale profilului hormonal și nu în ultimul rând la schimbări ale stilului de viață.
Ținând cont că o sarcină implică atâtea schimbări și momente de cumpănă ce facem noi înainte de a începe aducerea pe lume a unui copil? În cele mai dese cazuri nimeni nu face nimic pregătitor. Poate doar câteva analize care să ne asigure că nu exista vreo problema gravă. Dar, nu prea există o conduită de pregătire pentru sarcină.
Acest gol sper să-l acopăr cu o serie de articole. Nu vreau să intru în detalii plictisitoare și nici nu încerc să abordez problema de o manieră medicală. Nu acesta este locul unde vreți să citiți astfel de lucruri. Aici veniți să citiți despre lucruri simple pe care le puteți face pentru a vă îmbunătăți sănătatea, performanța sportivă și calitatea vieții.
Fără alte introduceri voi intra direct în subiect. Principale aspecte pe care le-am observat eu în timpul sarcinii sunt următoarele:
Cel mai evident este creșterea în dimensiuni a burți.
O să spuneți așa și ce e cu asta? Păi, atunci când în decurs de câteva luni te trezești cu câteva kilograme bune în dreptul burții musculatura nu mai are capacitatea de a susține o postura corectă și pentru a compensa deplasarea centrului de greutate în față femeile gravide ajunge cu spatele într-o hiper-extensie. Această lordoză duce la dureri destul de neplăcute de spate în zona lombară.



Cum ne putem pregăti pentru așa ceva? Întărind prin exerciții specifice mușchii responsabili cu postura. Vorbim mai ales de lombari, abdominali și fesieri. Dacă musculatura va fi pregătita anticipat femeie însărcinată va avea mult mai puține dificultăți de deplasare și dureri reduse de spate.
Creșterea sânilor
Volumul acestora se poate mări semnificativ și odată cu acesta și greutatea pe care femeia o va purta zi de zi clipă de clipă. Variația aceasta rapidă de greutate nu va permite o adaptare a musculaturii și va apărea o altă sursă de dureri de spate.


De data acesta în zona superioară a spatelui. Pentru a preîntâmpina această situație este nevoie de întărirea mușchiului trapez.
Pe parcursul sarcinii greutatea corpului va crește cu minim 10 kilograme.
Astfel spre finalul sarcinii vor apărea dificultăți serioase de deplasare și de ridicare. Pentru ca femeie însărcinată să nu se trezească mai incapabilă decât ar trebui va avea nevoie de picioare puternice, apte să poarte oricând o greutate corporală mai mare. De asemenea, înainte de a rămâne însărcinată o femeie ar trebui să aibă pe cât posibil o greutate corporală normală.
Apetit crescut, dereglări ale tiroidei și o toleranță mult mai scăzută la glucide.
Există posibilitatea apariției unui diabet de sarcină. Este evident că pe fondul unui apetit crescut și un sedentarism din ce în ce mai pronunțat femeia însărcinată se va lovi spre finalul sarcinii de dificultăți în a-și menține glicemia în limite normale. Pentru a scădea șansa ca așa ceva să se petreacă este nevoie ca viitoarea gravidă să aibă deja o conduită alimentară corectă și o toleranță la carbohidrați cât mai bună. Să elimine dulciurile, alimentele procesate și să reducă la minim consumul de potențiator de gust. Astfel încât  poftele să se mențină în limite normale.
După părerea mea pentru a putea implementa toate aceste modificări este nevoie de minim 6 luni de zile de pregătire. Poate părea mult dar credeți-mă  și orice femeie care a trecut prin asta poate să ateste că nu vor fi eforturi irosite.
Pe scurt ceea ce recomand eu este
  • un program de exerciții
  • principii alimentare pe care o viitoare gravidă să le urmeze cu minim 6 luni de zile înainte de a rămâne gravidă, pentru a nu experimenta un calvar în următoarele 9 luni.
Va urma un articol cu programul de antrenament și un articol despre conduita alimentară.
Read more ...

Sunday, September 7, 2014

Bucuresti Kizomba Fest

În acest weekend am participat la un curs intensiv de Kizomba susținut de Salsa Imperius. Am făcut mari eforturi și sacrificii să îmi pot rezerva tot finalul de săptămână acestui eveniment. Mai ales că sâmbătă dimineață am avut prima mea competiție de BJJ la avansați. Ca o paranteză, am pierdut ambele meciuri dar am identificat principala greșeală tehnică la care am de lucrat, deci a fost un final de săptămână fructuos. Dar, despre asta, cu altă ocazie.


Acum să revenim la dans. Eu am mai avut câteva contacte cu acest stil de dans și impresia inițială a fost că este mult mai facil decât salsa sau bachata. În ignoranța mea inițială chiar am considerat că este un stil de dans ușor, pe care îl poți deprinde în câteva ședințe de curs. După ultimele trei zile, în care am adunat peste 10 ore de studiu, am început să înțeleg cu ce se mănâncă și să îmi dau seama de noianul de finețuri ce sunt cuprinse de acest dans aparent simplu.
Nu mă înțelegeți greșit, nu spun ca am învățat să dansez, spun că măcar încep să pricep în ce consta acest stil de dans.
Adevărata frumusețe și senzualitate este greu de perceput din afară, pentru că se bazează foarte mult pe controlul permanent al centrului de greutate al parteneri și pe un contact foarte strâns între cei doi parteneri. Dacă salsa e un dans activ și jucăuș iar bachata este un dans pasional atunci kizomba este cu siguranță un dans intens. Odată deprinse principiile de bază se dansează cu lejeritate, totuși aceste principii de bază sunt destul de bine ascunse observației și micile chichițe fac diferența.
Pentru iubitorii acestui dans senzațional am să fac un anunț important. În luna octombrie va avea loc la București un festival de Kizomba. Festivalul este organizat tot de Salsa Imperius și vă dau link-ul cu evenimentul depe facebook. La acest festival vor ține seminarii unii dintre cei mai mari dansatori de Kizomba pe plan mondial. Personal eu cred ca acest festival este o ocazie unică de a întâlni nume mari din dansul mondial. În continuare găsiți o serie de clipuri cu unii din instructorii prezenți la festival.







Read more ...

Saturday, September 6, 2014

ADCC 2014

Mâine 6 septembrie are loc la sala Apollo competiția  ADCC de la București.
ADCC World Championship este cea mai prestigioasa competitie de lupta la sol din lume, creata in 1998 de Sheik Tahnoon Bin Zayed Al Nahyan, fiul fostului Presedinte al Emiratelor Arabe Unite, Sheikh Zayed bin Sultan Al Nahyan. ADCC World Championship se desfasoara odata la doi ani si este considerata o olimpiada a grappling-ului, reunind la start competitori din cele mai variate arte martiale si sporturi de contact, in special cele care au o importanta componenta de grappling: BJJ (Brazilian Jiu Jitsu), Judo, Lupte Libere si Greco-Romane, Sambo etc.

 La nivel mondial competitiile ADCC sunt guvernate de ADCC World Federation, al carui Presedinte este Marko Leisten. ADCC este prezent in peste 45 de tari, precum Anglia, Brazilia, China, Japonia, Israel, SUA, Venezuela s.a.
In Romania, ADCC este reprezentanta de Tudor Mihaita, președintele clubului Absoluto. El a fost numit reprezentant ADCC Romania in anul 2012 in Ljubljana, la intrunirea reprezentantilor ADCC din zona Balcani, de catre Presedintele Marko Leisten (foto Tudor si Marko).
ADCC Romania isi propune sa sprijine fenomenul sportiv din tara noastra, prin organizarea de competitii, stagii, seminarii, cursuri de arbitraj etc.
Mai multe detalii puteți afla pe site ADCC Romania
Partea interesantă este că anul acesta competiția va fi filmată și transmisă  live la următoarele link-uri.

Va fi prima competiție la care particip în cadrul categoriei de avansați. Sper ca lucrurile să meargă bine și măcar să fac meciuri frumoase, dacă nu voi reuși să înving.
Read more ...

Saturday, June 7, 2014

Sa-i dam un nume

Am primit de aproape o lună un cadou, pe care mi-l doream de mult. Dar, prins cu o serie de competiții de BJJ, nu am avut timp de el. După sâmbăta aceasta, când are loc ADCC-ul de la Brăila  îmi voi concentra toată atenția asupra micuțului.


Până atunci însă este extrem de important să-i găsesc un nume. Orice kettlebell care se respecta are un nume. Aceasta este tradiția și micuțul merită un nume frumos.
Așa că vă aștept sugestiile.Cum să numesc acest un purceluș frumușel de 32 de kilograme, mi-e așa un drag de el.
Planul este să-l îmblânzesc. Pentru asta trebuie să pot face cu el cam orice exercițiu se face cu un kettlebell. Planul are următoarele etape:
  • Clasicul swing obiectivul este să pot face fără probleme 5 serii de 20 de repetări
  • Clean este următorul și am ca obiectiv să pot face 5 serii de câte 10 repetări
  • Odată adusă greutatea în poziția de sus voi lucra genuflexiuni 
  • Presă este următoarea treaptă. Am ca tință 3 serii de câte 5 pe fiecare mână. Pentru început cu ajutor din picioare și apoi presă strictă.
După ce voi stăpâni aceste exerciții de bază voi trece la combinații de exerciții și la exerciții mai complicate.


Nu mi-am stabilit un orizont de timp pentru nici una dintre etape. Voi încerca să mă joc cu dragălășenia de câte ori am ocazia și să observ ritmul în care se îmblânzește și efectele pe care le are asupra forței mele.
În continuare vă las cu niște melodii numai bune de antrenament.







Read more ...

Wednesday, May 28, 2014

Intensitatea iti poate economisi timp

Am continuat cu alergarea de la sfârșit de săptămână. Pentru că îmi place să alerg, deși alergarea asta nu mai plăcută nu este, pentru că simt că mai am loc de avansat la capitolul cardio și nu în ultimul rând din curiozitate.

 
Sunt foarte curios dacă poți să progresezi la capitolul cardio antrenându-te specific relativ rar. Pentru că timpul este prețios și pentru că antrenamentele de anduranță nu sunt la fel de incitante ca antrenamentele de forță, crossfit sau arte marțiale, încerc să îmi mențin nivelul condiției fizice în minimul timp posibil.
Metoda testată este de a face o singură alergare pe săptămână. Cu o lungime de 9 km și intensitatea maximă posibilă. Mai pe scurt, alerg 9 km prin iad.
Logica pentru aceste alergări o puteți găsi în articolul despre capacitatea aerobică maximă, dar fără să urmez recomandările de acolo în ce privește volumul. Din punct de vedere al ritmului cardiac oscilez între 173 și 177 bpm cu un vârf de intensitate pe ultimul kilometru, când ajung în zona 180 bpm. Din ce am observat, nu pot rezista prea mult peste 177 bpm, încep să simt imediat cum se acumulează oboseala în mușchi.
După o serie de timpi mai proști scoși din diverse motive: alimentația din ziua alergării, terenul diferit sau vânt puternic din față, în ultimele două săptămâni lucrurile au început să arate iarăși bine.
Dacă acum o lună am scos pe 9 km 47':27'' alergând cu o medie de 11,26 km/h
Ultimii timpi au fost
  • 47':07'' cu viteza de 11,46 km/h
  • 46':33'' cu viteza de 11,6 km/h
Creșterile nu sunt spectaculoase, dar atâta timp cât sunt creșteri este un lucru bun. Până la urmă alerg o singură data pe săptămână, mai puțin de o ora. Ca și percepție este foarte stresantă alergarea asta pentru că încerc să împing intensitatea cât mai sus. Am observat că ajută să mă concentrez foarte mult pe forma alergării. Să încerc să simt fiecare pas și să optimizez lungimea pasului, frecvența lor și modul cum pășesc pentru a economisi cât mai multă energie și a alerga cât mai repede în același timp. Oricum, economisirea energiei primează și nu creșterile punctuale de viteză . Este o călătorie de autocunoaștere, atât a propriului corp cât și a minții. Pentru că, atunci când lucrezi în zona de vârf a intensității, mintea trimite semnale de alarmă și încearcă prin toate mijloacele să te facă să te oprești sau să încetinești.
Gânduri ca "Hai să mă opresc", "Să scad ritmul puțin că nu mai pot", "Pentru ce mă chinui eu aici", nu îți vor da pace. Metoda mea de a le combate este să le înec în afirmații pozitive. Încerc să îmi țin permanent un discurs optimist.

-Hai că poți! Durerea asta este doar percepție. Simțeai că nu mai poți și acum 5 minute și uite acum te simți mai bine. Mișcă picioarele mai repede, respiră liniștit, calmează-ți pulsul. etc.

Poate părea ilar, dar până nu te afli în situația în care fiecare gând este unul deznădăjduit, nu poți să înțelegi cât de valoroase sunt discursurile astea încurajatoare.
O mică finețe pe care încerc să o implementez, este de a schimba puțin rolurile. Acum există o voce interioară care se plânge și caută scăpare și o voce conștientă care îi răspunde și o încurajează. Ceea ce înseamnă ca până la urmă există un acord între ele cum că mă aflu într-o situație dificilă, doar că o parte din mine ar renunța și alta nu.
Ceea ce încerc să fac este să nu mai percep situația ca fiind dificilă de la început. Să mă detașez cumva de senzațiile fizice, dar în același timp să le observ cu atenție. Ar fi o prostie să credeți că oboseala este doar ceva mental. Clar motoarele trebuie turate la o anume intensitate pentru a scoate din ele ce este mai bun fără să le faci să se blocheze. Cum spuneam, să fiu șofer și mașină în același timp și să depășesc limitatoarele de siguranță puse de corp, conștient fiind că sunt puse acolo cu un scop și că ignorarea lor ar duce la accidentări sau mai rău.
Oricum, este o experiență intensă și destul de bogată, ca sentimente strădania asta. Voi mai reveni cu impresii  despre acest subiect. Momentan sunt în faza incitantă a descoperitului și autoanalizatului.
Read more ...