Am putea trage concluzia chiar că omul nu a fost făcut pentru a alerga, oricum nu distanțe foarte lungi, de zeci și sute de kilometrii. Aceasta a fost și concluzia mea după ce am participat la primul meu maraton montant ce s-a soldat cu dureri articulare mai bine de două săptămâni. Cum iubesc sportul prea mult și aleragul este doar o mică parte din el, am decis să nu mai încerc curse mai lungi de 20 de kilometri. La 20 de km articulațiile mele se simt relativ confortabil, iar după una, două zile sunt aproape recuperat.
Conform descoperirilor din carte enunțată, lucrurile nu ar sta deloc așa. Ba chiar omul are o serie de avantaje fizice ce îl definesc ca un maratonist de prima mână, poate chiar cel mai eficient maratonist din întreg regnul animal. Avantajele acestea sunt:
- Poziția bipedă îi permite să respire cu alta frecvență decat aleargă. Animalele patrupede expiră și inspiră pe fiecare pas.
- Poziția bipedă îi reduc suprafața expusă la soare așa că se încălzește mult mai rapid decat alte animale.
- O serie de tendoane și ligamente de la nivelul picioarelor par făcute special pentru a conserva elasticitatea și crește eficiența alergatului. Suntem singurele primate care au aceste adaptări.
- Există o serie de modificări la nivelul partii superioare a gătului și a umerilor care ne permite să ne zdruncinăm foarte puțin capul și sa avem o vizibilitate bună în timpul alergării, spre deosebire de alte primate.
- Glandele sudoripare împrăștiate pe tot corpul ne oferă un sistem de răcire mult superior altor animale. De asemenea, lipsa părului pe corp, o caracteristică destul de ciudată să apară în evoluția omului.
- Nu mai știu dacă scrie despre așa ceva în carte, dar chiar mitocondrii din cadrul celulei reprezintă o adaptare la efortul cardio de lungă durată.
- Chiar avem un sistem de recompense incorporat în creier care ne face să ne simțim fericiți când alergăm.
-Omul este mult inferior animalelor când vine vorba de alergare.
-Întradevăr, nu suntem niște sprinteri foarte buni, dar când vine vorba de anduranță problema se schimbă.
Omul este capabil să alerge, în regim de rezistență, cu o viteză care face restul animalelor să galopeze. Puteți verifica atunci când alergați cu un caine în lesă. Iar când animalele galopează, încep și își cresc temperatura corporală. Dacă sunt forțate să mențină ritmul acesta suficient de mult, temperatura lor corporală va deveni așa de crescută încât le va pune viața în pericol. Astfel, omul a avut o metodă de vânătoare lipsită de pericol ce îi oferea o sursă de proteine consistentă.
Pare greu de crezut, dar un om poate să depășească un cal atunci când distanța este suficient de lungă. Există o cursă mixtă pe lungime de 22 de mile, cam 35 de km, observați că de două ori au câștigat oameni cursa, ambele dăți a fost vremea caldă.
Există o altă cursă mixtă, (nu-i așa că doar idee de cursă mixtă vă face să vă mirați) unde rezultatele între oameni și cai sunt de asemenea apropiate. Poate că mai des câștigă caii, dar totuși trebuie observat că nu la distanțe enorme. Plus că, probabil caii aceia au fost selecționați pentru calitățile lor, nu toți caii ar fi la fel de buni. Pe de altă parte aveau și handicapul calărețului, dar totuși ideea rămâne validă. Un om pe distanțe mari este un concurent serios pentru orice animal.
Acum în lumina acestor descoperiri ce anume se întâmplă prost de avem o rată așa de mare a accidentărilor?
Răspunsul este după părerea mea înspăimântător. Principalul vinovat pentru rata mare de accidentări este încălțămintea sport. Adică, exact acel amănunt, în care investim cei mai mulți bani și în care ne punem speranțele cel mai mult, este de fapt diferența între a fi cei mai buni alergători de anduranță din lume animală sau a fi pacienți frecvenți ai clinicilor de ortopedie. Încălțămintea sport cu talpa îngroșată la călcai și plină de perne de aer ne-a modificat forma naturală a alergatului.
- În mod normal un om desculț alergă cu pași scurți și rapizi, impactul făcânduse pe partea din față a tălpii, chiar cu genunchiul flexat și contactul cu solul se realizeză chiar sub șold.
- Un om încălțat în pantofi sport va alerga cu pași mai lungi și impactul va fi pe călcai, cu piciorul perfect înțins. Astfel se elimină din ecuație toate sistemele de amortizarea pe care natura le-a construit de-a lungul a sute de mii de ani. Inlocuim acel sistem complex cu o pernă de aer de câțiva cm care nu face decât să ne blocheze semnalele de la senzorii din talpă. Talpa este plină de centri nervoși care ne-ar învăța cum să alergăm corect. Dar, noi preferăm să ignorăm acele semnale și să preluăm șocurile puternice la nivelul gleznelor, genunchi, șolduri și în cele din urmă la nivelul coloanei. Rezultatul este că acolo unde avem o verigă mai slabă, acolo vom suferi accidentări.
Nu există nici un studiu la ora actuală care să poată face o corelație între încălțaminte sport modernă și o incidneță a accidentărilor mai mică. De fapt, există unul care face o corelație între accidentări și inversul prețului încălțăminții. Da, aparent cu cât este folosită o încălțăminte mai ieftină cu atât rata accidentărilor este mai redusă. Nu știu toate detaliile, așa că nu m-aș hazard să interpretez ad litteram acest studiu. Cert este că piciorul nostru nu este lăsat să funcționeze corect din cauza încălțăminții prost proiectate iar rezultatul este extrem de dureros.
Concluzia mea este că voi lucra de acum încolo să îmi îmbunătățesc forma corectă de alergare. Încă nu știu cum voi face acest lucru și dacă aceste schimbări mă vor feri mai mult de accidentări, sau din contra vor crește riscul de accidentări. Din ce am citit până acum, trecerea de la forma vechea la cea noua se face treptat și orice forțare poate fi riscantă.
În general scriu despre lucruri pe care le-am testat și știu cu ce se mănâncă. Acum am anticipat puțin și am scris înainte de a ajunge să cunosc la prima mână modul corect de alergat și efectele sale. Am ales să fac așa doar pentru a vă trezi interesul asupra problemei, pentru a vă stimula să căutați mai multe detalii despre acest subiect până vine vremea bună. Dacă cineva dorește cartea respectivă o am în limba engleză în format pdf sau mobi (folosiți formularul de contact), Voi continua documentarea și vă țin la curent cu evoluția antrenamentelor legat de acest subiect. Anul acesta sper să îmi testez noul stil de alergat pe distanța unui maraton.
În următorul articol vom vedea diferențele între alergatul desculț și alergatul încălțat în încălțăminte clasică.
