Showing posts with label mobilitate. Show all posts
Showing posts with label mobilitate. Show all posts

Friday, January 31, 2014

Flow movement

Pentru că îmi place să CrossTheLimit și pentru că sunt fascinat de mișcare și de corpul uman în căutările mele pe internet am dat peste o adevărată bijuterie.


Este vorba despre site-ul Flow Movement al unei super atlete, care vine cu o idee oarecum inedită față de ce găsim pe toate drumurile.
Pe site-ul ei găsim o serie de filme cu anumite exerciții. Nu sunt foarte multe dar suficiente prin nivelul ridicat tehnic pe care îl implică. Exercițiile nu necesită decât loc liber și o saltea de yoga, sunt destul de solicitante muscular și implică o bună flexibilitate. Să ne înțelegem de la început, nu cred că aceste exerciții sunt potrivite pentru un începător. Trebuie să dispui de o coordonare foarte bună, de forță pentru a stabiliza articulații și a nu te accidenta, de rază completă de mobilitate în mai toate articulațiile, echilibru și propriopercepție, deci  chestii complicate chiar și pentru sportivii avansați.
În schimb chiar și executarea parțială a acestor exerciții poate aduce beneficii funcționale serioase. Eu plănuiesc să folosesc o serie dintre ele pentru creșterea eficienței în lupta la sol. Plus că sunt o variantă excelentă de antrenament atunci când sunt plecat în concediu sau ca acum vremea nu îmi permite alte alternative.
În continuare am selectat câteva filme cu exercițiile considerate de mine cele mai utile.
O varianta a ridicărilor turcești
O secvență ideală pentru încălzirea înainte de a sta în mâini
Exerciții pentru flexibilitatea umerilor și deschiderea șoldurilor
Exerciții pentru flexibilitatea spatelui și eliberarea tensiunii din coloană.
Există mai multe filme la ea pe site, pe care vă las să le descoperiți singuri. Chiar dacă nu ești amator de mișcare sunt convins că nu vă veți plictisi privind. Le găsesc aproape terapeutice, muzica este excelentă și privitul eleganței extraordinare cu care se mișcă Marlo dau o senzație de ireal.
În concluzie putem să ne inspirăm din aceste exerciții în cursul programului de încălzire, atunci când vrem sa încercăm antrenamente aproape meditative sau când dorim să ne mișcăm pentru plăcerea de a ne mișca. Alt moment potrivit ar fi după un antrenament solicitant pentru a mobiliza articulațiile și să ne grăbim recuperarea.
Vizionare plăcută sau spor la treabă!



Read more ...

Monday, February 6, 2012

Stretching dinamic


Am vorbit în articolul trecut despre stretching-ul static. Aceasta este o modalitate de a atinge raza completă de mișcare a articulațiilor când execuți poziții statice. Odată cu creșterea mobilității statice crește într-o oarecare măsură și mobilitatea dinamică. 




Un aspect mai puțin intuitiv este că cele două tipuri de mobilitate nu sunt același lucru. Din punct de vedere sportiv mobilitatea dinamică este mult mai importantă decât mobilitatea statică. Problema este că modul în care se comportă musculatura în poziții statice și în acțiuni dinamice este diferit și este guvernat de sisteme de protecție diferite. Astfel că pentru a dobândi mobilitate în mișcare avem nevoie ca stretching-ul dinamic să facă parte din antrenamantul nostru.
Stretching-ul static trebuie în general evitat înainte de antrenament, când va scădea forța maximală, viteza și chiar poate duce la accidentări, în schimb stretching-ul dinamic este binevenit înainte de antrenament. El se integrează foarte bine în faza de încălzire.
O rutină corectă de încălzire este compusă din următoarele etape.
1.Lubrefierea articulațiilor
Aceasta se face executând mișcări de rotație în sensul acelor de ceas și invers pentru fiecare articulație în parte. Recomand următoarea ordine:
  • degete și pumn
  • încheietura palmei
  • coate umeri
  • gât
  • trunchi și bazin
  • solduri
  • genunchi
  • glezne și degetele de la picioare.
Numărul de repetiții este de aproximativ zece, dar mult mai bine este să îți descoperi singur numărul necesar. Când articulația este lubrefiată suficient de lichidul sinovial se simte clar cum mișcarile sunt fluente și silențioase.
2.Încălzire efectivă
Aici vom face circa 5 minute de mișcare aerobică, sarit coarda, alergat pe loc, sarituri etc. fiecare ce simte că îi face mai bine. Scopul este să ridicăm pulsul, să creștem fluxul sanguin și să ridicăm temperatura corpului cu 1, 2 grade. Mușchi încălziți sunt mai flexibili.



Stretching dinamic
Stretching-ul dinamic, este făcut prin executarea mișcărilor lent și controlat încercând să atingem un grad mai mare de mobilitate. Strecthing-ul dinamic se diferențiază de cel static prin faptul că poziția finală nu este menținută pentru perioade nu mai mari de 1,2 secunde.
În același timp trebuie făcută distincție între stretching-ul dinamic și stretching-ul balistic. Cel din urmă încearcă prin utilizarea vitezei și a inerției să atingă grade de flexibilitate mai mari. Evitați stretching-ul balistic întrucât nu are efecte benefice și cauzeză accidentări.
Mișcările se repetă de 8-12 ori, dacă apare oboseala în mușchi respectivi vom opri mișcarea. Nu se execută stretching pentru mușchii prea obosiți pentru că oboseala crește tensiunea musculară și resetează sistemul nervos să considere o rază mai mică de mișcare ca și sigură. Practic veți pierde din mobilitate. Odată atins maximul pentru o articulație ne oprim.
O metodă de a stimula relaxarea mușchilor vizați este de e contracta înaintea mișcarii de stretching grupa musculară antagonistă.(grupe antagoniste sunt de exemplu bicepsul cu tricepsul, sau bicepsul femural cu cvadricepsul)
Mișcări specifice sportului
Facem apoi o serie de mișcări specifice tipului de antrenamant făcute la o intensitate mai redusă.
După efectuarea antrenamantului faceți etapa de revenire.
Mișcări specifice sportului făcute la o intensitate redusă pentru a scădea ritmul cardiac și a ajuta inima să pompeze sângele, câteva mișcări de stretching dinamic și stretching static, în ordinea asta.
Aceasta etapă a antrenamntului ajută la relaxarea musculaturii și recuperare, pomparea sângelui din mușchi, curățarea de acid lactic, unii spun că ar reduce nivelul de febră musculară, dar personal nu cred asta.

Exercițiile de stretching pot fi evaluate din mai multe unghiuri.
Izolarea
Un exercițiu este cu atât mai eficient cu cât acționează asupra unui număr mai mic de mușchi, ideal doar unu. Aceasta permite o atenție mai mare asupra tensiunii pe care o aplicăm și asupra relaxării.
Control
Cu cât controlăm mai bine forța pe care o aplicăm asupra mușchiului cu atât exercițiul este mai eficient și va da rezultate mai bune și mai repede.
Risc
Chiar și exercițile care oferă o izolare buna și o pârghie ideală pot fi nepotrivite din punctul de vedere al riscurilor. Riscurile sunt date de tensiuni și stresuri ce pot apărea în tendoane ligamente și articulații datorită pozițiilor nepotrivite. Putând cauza accidentări în diverse parți ale corpului poate neimplicate efectiv în mișcarea de stretching.

Ordinea în care se fac mișcările de stretching trebuie să urmeze logica următoare. Atunci când incercăm să întindem un mușchi trebuie ca el să fie factorul limitator al poziției și nu alte grupe musculare adiacente. Dacă exisă o astfel de grupa trebuie făcute întâi mișcarile pentru acea grupă pentru a atinge lungimea maximă.
De exemplu:
  • Întindeți spatele (partea superioară și inferioară) primul.
  • Întindeți intercostalii și abdominalii apoi
  • Fesierii înainte de bicepsul femural sau de inghinali
  • Gambele inainte de biceps femural
  • Muschii de pe tibie înainte de cvadriceps
  • Mușchii bratelor înainte de piept.



În general oamenii sunt mai apți pentru a face stretching în partea a doua a zilei, dimineața chiar poate fi contraindicat.
Stretching-ul se face mult mai bine într-o temperatura ambientă mai ridicată. Ca și în cazul stretching-ului static și la cel dinamic este vorba mai mult de dezvoltarea unui control nervos al mușchilor decât de o alungire efectivă. Pentru a dezvolta acest control o componentă foarte importantă este forța mușchilor vizați. Mobilitatea și forța merg în paralel nu este nevoie să renunțăm la una pentru a avea parte de alta. De altfel chiar este mai ușor să le dobândești în paralel. Un mușchi mai puternic va permite menținerea unei poziții mai extinse fără să declanșeze reflexul de protecție.
Folosiți ambele tipuri de stretching în antrenamant pentru a dobândi o capabilitate sportivă ridicată. Stretchingul dinamic este unealta prin care atingem mobilitate în sporturile pe care le practică în timp ce stretching-ul static este mai aproape de o metodă de recuperare post efort, sau de relaxare în zilele de pauză.
Daca febra musculară este cel mai probabil dată de o rupere a țesuturilor atunci logic ar fi să evităm stretching-ul atunci când avem febra. De altfel și senzația pe care o resimți în mușchi este de durere nesănătoasă dacă pot să zic așa.

Read more ...

Friday, February 3, 2012

Stretching static

Mobilitatea, acea super putere pe care ne-o dorim cu toții.
Stretching-ul este metoda prin care dobandim abilitatea de a atinge gradul maxim de libertate al fiecărei articulații. Cum spune înțelepciunea populară că se poate realiza asta?
  • Cei mai departe de adevar spun ca depinde de flexibilitatea tendoanelor, cand in realitate tendoanele sunt inflexibile și așa și trebuie să rămână (dacă le întinzi cu 6% se rup).
  • Alții, printre care și eu, trăiesc cu impresia că e vorba de elasticitatea muschilor, ca o proprietate a lor intrinsecă. Ca și cum e ceva ce se poate dobândi în copilărie și doar atunci, iar o dată cu vârsta se pierde. La fel de fals.



Atunci ce e?
Este vorba de sistemul tău nervos, care a memorat anumite grade de libertate pe care să le permită articulațiilor. Astfel că va contracta mușchii blocând mișcarea.
Acum că am ajuns la această concluzia avem pentru prima oară șansa să ne redobândim flexibilitatea pe o cale corectă. Nu prin alungirea mușchilor și a tendoanelor ci prin învățarea sistemului nervos până unde să ne dea voie să ne mișcăm. Acum putem să începem să ne relaxam în stretching. Pentru aceastea avem nevoie de 3 lucruri:
  1. Să păcălim mușchii să se relaxeze folosind diferite reflexe.
  2. Să ne convingem sistemul nervos că noua configurație a gradelor de libertate este sigură.
  3. Dezvoltarea obiceiului de a permite elongația mușchilor.
Metode

1. Așteptarea relaxării
Metoda aceasta funcționează pentru musculatura picioarelor și se aplică la anumite poziții ce permit menținerea lor fără efort.
Nota: nu încerca această metodă pentru spate si pentru pozitia în care încerci să îți atingi degetele de la picioare cu mainile. Îți va slabi rigiditatea spatelui necesară pentru menținerea poziției normale a coloanei, mai ales atunci când vei ridica greutăți.
  • Așează-te confortabil în poziția de stretching și așteaptă câteva minute până mușchii se relaxează.
  • Crește puțin distanța, mușchii se vor tensiona iar; relaxează-te respirând profund și calm. Repetă până ești aproape de a simți spasme musculare.
Nu forta mușchii, e o tehnică a răbdării, nu folosi metoda pentru spate și nu o aplica când ești grăbit sau stresat.
Sfaturi
Concentrează-te să îți relaxezi si mintea și mușchii.
Folosește vizualizarea, caldura produce relaxare.
Anxietatea și frica reduce relaxarea, așa că progresează lent cu o viteză ce îți dă o siguranță confortabilă.
Poți folosi meditația.
Controlează tensiunea musculară din palme și față, relaxand fața și palmele, tot corpul devine mai relaxat.



2.Stretching izometric
Stretching-ul izometric se bazează pe a păcăli reflexul de contracție musculară care ne limitează mobilitatea. S-a descoperit că dacă încordezi mușchiul dus la mobilitatea sa maxima există o perioadă scurtă în care reflexul de contracție musculară este inactiv. Rezistența devine mimina în prima secundă după contracție și ajunge la 70% în a 5-a secundă, apoi revine la normal. În această perioadă poți să crești puțin mobilitatea lent. Atenție să nu forțați căci  accidentările sunt posibile.
Stretching izometric mai are și avantajul de a te face mai puternic în poziția de stretching. Atunci când ești mai puternic în poziția de stretching sistemul nervos simte că ești în control și astfel își lărgește limitele de siguranță. Rezultatul este că devii mai flexibil.

Utilizarea respirației pentru a deveni flexibil
Prin utilizarea respirației putem spori eficiența stretchingului izometric. Sistemul nervos este divizat în voluntar și involuntar. Sistemul voluntar controlează acțiuniile conștiente, cum ar fi mișcările, iar cel involuntar controlează acțiuni ca funcționarea organelor. Respirația este o funcție ce poate fi controlată și involuntar și voluntar fiind regulată de ambele tipuri de sistem nervos prin două seturi diferite de nervi. Prin urmare folosind respirația putem controla aspecte incontrolabile cum ar fi bataile inimii.
Respirația este o punte între conștient și inconștient și manifestă o influență puternică asupra stării psihice. Daca într-un moment de tensiune începi să respiri profund și calm vei observa că te relaxezi.
Tehnica necesară pentru stretching implică o expirație profundă asistată în același timp de o relaxare a mușchilor feței și a membrelor. Ca și cum ai împinge ceva greu peste o margine și când ai ajuns la margine brusc toată rezistența încetează odată cu căderea obiectului.
Atenție că respirația profundă prea intensă poate duce la hiperventilare astfel crescând nivelul de oxigen din sânge, stare incompatibilă cu relaxarea. Pentru a evita acest fenomen amânați cu câteva secunde inspirația dupa expirație. Practic stai 1-2-3 secunde fără aer în plămîni.
  • În poziția de stretching pe care o exersezi.
  • Inhalează maximum de aer și încordează musculatura întregului corp, în special mușchii pe care îi întinzi. Strange și pumnii.
  • Ai grija să nu reduci amplitudinea poziției când te încordezi.
  • Menține-ți respirația și tensiunea musculară pentru o secundă apoi brusc relaxează și expiră ca și cum ai ofta ușurat. Lasă mandibula și umerii să cadă moi, la fel relaxează tot corpul și pumnii. Relaxează-te complet.
  • Când te relaxezi lasă-te câțiva cm în poziție în plus. Nu mai mult pentru a nu te accidenta.
  • Repetă procesul până nu mai observi progres.
  • Ai grijă să nu te hiperventilezi prin limitarea cantității de aer pe care îl inhalezi.
  • Momentul relaxarii e momentul când mai cucerești câtiva cm în poziția de stretching.


3.Relaxarea forțată
Am păstrat ce e mai bun la final.
  • Întră în poziția de stretching și lasă-te cât poți,
  • Încordează lent mușchii specifici implicați în poziție până ajungi cam la 70% din contracția maximă. Foarte important, ai grijă să nu fie o tensiune fluctuantă ci de un nivel fix.
  • Respiră scurt și calm, resiprația profundă ar face ca tensiunea musculară să fluctueze
  • Menține tensiunea musculară până nu mai poți(Cât timp? depinde de mușchii implicați de la câteva secunde până peste un minut)
  • Expiră cu oftat ca și cum te simți ușurat și coboară încă puțin în poziție.
Atenționari
Articolul este scris dupa cartea lui Pavel Tsatsouline Relax Into Stretch(2001), mai era o metodă care mi s-a părut cam radicală și succeptibilă la accidentări așa că nu am mai prezentat-o. Dacă cineva are chef să aprofundeze poate folosi formularul de contact și îi voi trimite cartea în format pdf, în limba engleză.

În toate aceste metode este nevoie să existe și un pilot la mansardă. Dacă ești prea ambițios o să te accidentezi, o să faci tendinită, o să mori. Bine nu o să mori dar moș Crăciun va veni la anul și îți va vopsi kettelbell-ul favorit de 40 de kg în roz.
  1. Ascultați-vă corpul și nu forțați, stretchingul nu e tras de fiare. E mult mai complicat și te aduce mult mai aproape de sistemul tău nervos și de conștientizarea propriului corp.
  2. Recomandarile merg de la 2, 3 zile pe saptămână cu 2, 3 repetari pe poziție pana la 4, 5 pe săptămână cu 4, 5 repetari. Experimentați ce vi se potrivește și luați-o incet.
  3. Orice senzație mai pronunțată, sau puțină febră musculară a doua zi este semn să scazi ritmul și intensitatea.
  4. Nu întindeți ligamentele, este absolut inutil și va deschide drumul pentru accidentări. În timpul stretchingului trebuie să simti doar tensiune musculară, nu tensiune în ligamente, sau dureri în articulații.

Nu face niciodată stretching static înainte de antrenament. Mai zic o dată nu face niciodată strecthing static (adica despre ce am vorbit aici) înainte de antrenament. Indiferent ce antrenament faci sau ce sport vrei să practici. Lasă strecthingul pentru după antrenamant sau chiar în partea a doua a zilei. Încearcă să nu fie totuși prea aproape de culcare.



Ce poziții și ce mușchi vreți să întindeți e treaba voastră. Găsiți oriunde pozițiile pentru articulațiile pe care le doriți mai mobile. Aplicați principiile acestea peste pozițiile respective și veți obține rezultate mai bune. Nu faceți strecthing pentru spate, dacă aveți dureri de spate strecthingul va scadea tensiunea dar nu va rezolva problema.

Strecthingul nu este pentru copiii sub 10-12 ani!


Read more ...