Vreau să vă arăt unul dintre cele mai bine realizate highlight-uri pe care l-am văzut până acum. Chiar și cei care nu sunt înnebuniți după competițiile de grappling cred că nu vor considera că au pierdut 5 minute vizionându-l.
Meciurile de BJJ fără GI (kimono) sunt mult mai dinamice și mai agresive. Sportivii care se descurcă mai bine la aceste competiții sunt în general mai atletici. Fără a însemna că partea tehnică este mai puțin importantă. Doar că viteza și lipsa prizelor permite schimbarea pozițiilor mai rapid și ieșirea din încercările de finalizare ce nu sunt perfect executate.
Pentru că îmi place să CrossTheLimit și pentru că sunt fascinat de mișcare și de corpul uman în căutările mele pe internet am dat peste o adevărată bijuterie.
Este vorba despre site-ul Flow Movement al unei super atlete, care vine cu o idee oarecum inedită față de ce găsim pe toate drumurile.
Pe site-ul ei găsim o serie de filme cu anumite exerciții. Nu sunt foarte multe dar suficiente prin nivelul ridicat tehnic pe care îl implică. Exercițiile nu necesită decât loc liber și o saltea de yoga, sunt destul de solicitante muscular și implică o bună flexibilitate. Să ne înțelegem de la început, nu cred că aceste exerciții sunt potrivite pentru un începător. Trebuie să dispui de o coordonare foarte bună, de forță pentru a stabiliza articulații și a nu te accidenta, de rază completă de mobilitate în mai toate articulațiile, echilibru și propriopercepție, deci chestii complicate chiar și pentru sportivii avansați.
În schimb chiar și executarea parțială a acestor exerciții poate aduce beneficii funcționale serioase. Eu plănuiesc să folosesc o serie dintre ele pentru creșterea eficienței în lupta la sol. Plus că sunt o variantă excelentă de antrenament atunci când sunt plecat în concediu sau ca acum vremea nu îmi permite alte alternative.
În continuare am selectat câteva filme cu exercițiile considerate de mine cele mai utile.
O varianta a ridicărilor turcești
O secvență ideală pentru încălzirea înainte de a sta în mâini
Exerciții pentru flexibilitatea umerilor și deschiderea șoldurilor
Exerciții pentru flexibilitatea spatelui și eliberarea tensiunii din coloană.
Există mai multe filme la ea pe site, pe care vă las să le descoperiți singuri. Chiar dacă nu ești amator de mișcare sunt convins că nu vă veți plictisi privind. Le găsesc aproape terapeutice, muzica este excelentă și privitul eleganței extraordinare cu care se mișcă Marlo dau o senzație de ireal.
În concluzie putem să ne inspirăm din aceste exerciții în cursul programului de încălzire, atunci când vrem sa încercăm antrenamente aproape meditative sau când dorim să ne mișcăm pentru plăcerea de a ne mișca. Alt moment potrivit ar fi după un antrenament solicitant pentru a mobiliza articulațiile și să ne grăbim recuperarea. Vizionare plăcută sau spor la treabă!
Postul ăsta o sa fie extrem de scurt. Vreau să vorebsc despre utilitatea clipurilor cu instrucțiuni de pe internet și cum trebuie privite. Acestea prezintă de multe ori situații destul de departe de realitate. Cu toate acestea nu sunt inutile sau lipsite de sens. Să studiem puțin un exemplu. Omoplata
O tehnică din lupta la sol, să vedem un clip (am căutat unul cât mai scurt) în care este explicată această tehnică.
După cum vedeți pare destul de simplă. Dacă o veți încerca în schimb veți descoperi că este destul de greu de făcut corect. Chiar și acei pași puțini din film. Acest film va furniza un punct de plecare, când vei repeta de suficient de multe ori această execuție simplă vei începe să o înțelegi și abia atunci o vei putea aplica într-o situație reală de luptă.
De exemplu cum este în următorul film, executată tot de același om dar într-un meci real la un nivel înalt.
Credeți că cineva va putea vreodată să învețe pronind de la această situație reală? Credeți că omul care a prezentat tehnica, a făcut-o în forma simplă pentru a ascunde anumite aspecte? Sau pur și simplu pentru a oferi un punct de începere în procesul de învățare.
Majoritatea clipurilor trebuie privite ținând cont de aceste lucruri. Cei care le explică pot și fac de multe ori mult mai mult decât arată în film. O fac simplificat pentru a permite observarea detalilor cele mai importante. Doar cine pricepe acele detalii la prima mână, prin exercițiu poate să meargă mai departe și să înțeleagă o situație ceva mai complicată. Deși multe filme prezintă atacuri nerealiste arta marțială prezentată acolo poate fi foarte eficientă. Dar necesită un numar de repetiții foarte mare pentru a putea ajunge la nivelul suficient de înalt încât tehnicile să devină cu adevărat utile.
Ne-am obișnuit să tratăm cu simplitate și să nesocotim efectul a 1000 sau 10000 sau 100000 de repetări ale unei mișcări.
Un artist marțial nu se formează trăgând de fiare la sală și nici bătând sacul de box foarte tare. Un artist marțial se formează repetând și studiind ceea ce repetă. Dacă la scoală poți să treci clasa chiar și atunci când nu ai învățat toată materia artist marțial nu devi decât atunci când ai studiat-o și suplimentar.
Sunt fascinat de mai mult timp de Capoeira, o artă marțială camuflată în dans. Personal nu cred că aș putea face așa ceva, pentru că nu sunt cel mai flexibil și nici cel mai agil, dar aș putea să mă uit ore întregi la astfel de demonstrații.
După ce am văzut ce frumos arată apare clasica întrebare de tipul "bruzli îl bate pe vandam?". Cum arată Capoeira într-o situație de luptă reală.
Se pare că se descurcă destul de bine, așa că am mai căutat un alt exemplu ca să nu fie doar un accident.
Este evident că pentru a deveni bun în această artă, căci sport mi se pare prea puțin să o numim, ai nevoie de mult mai multă muncă decât în altele. Iar după cum se vede în clipuri, e destul de dificil de luptat cu un astfel de luptător. Poate pentru că au un stil neobișnuit sau poate pentru că sunt atât de versatili în a lovi din orice poziție. Oricum forța produsă de aceste lovituri circulare face aproape ineficient orice tip de blocaj. Nu știu unde se face Capoeira în Romania și nici la ce nivel dar am foarte mult respect pentru toți practicanții acestei frumoase arte.
Câte din minunile pe care le vedeți în filmul de mai jos ar putea fii încadrate ca fiind imposibile?
Câte dintre ele credeți că au ieșit spontant și fără nici o pregătire in prealabil? Câte dintre planurile și visele pe care le aveți provoacă ideea de imposibil? Câte vise sunt considerate ca imposibile doar pentru că par greu de atins?
Tintește mai sus și nu te lăsa păcălit de frică. Mai sus este la fel de ușor de atins ca mai jos. E doar o chestie de opțiune.
Alege azi să pornești în calătoria atingerii unui obiectiv, un obiectiv care să îți dovedească puterea pe care o deții.
Ia uitați ce frumos se joacă alți copii. O adevărată porbă de anduranță și forță, o cursa de 18-20 de km cu obstacole care mai de care mai inventive.
Sursa foto
Îi mai și curentează de câteva ori, banuiesc ca asta le ridica puțin spiritul competițional și le crește nivelul de voie bună.
Cred că e o provocare pe care mi-aș dori să o trec și cine știe până voi termina cu sportul, pe la 90, 100 de ani, poate că o să ajung chiar să o fac. Între timp mă pregătesc pentru semimaratonul montan de la apuseni. O plimbare în parc pe lângă ce fac băieții aștia.
Vroiam să vă zic că tocmai s-a afișat și traseul. Mi se pare foarte accesibil pentru orice nivel de pregătire. Cine își dorește o provocare mai pământeană mai sunt câteva zile până la start. Să alergăm deci.
Salivez de mult după o grămadă de metode de antrenament, ce lipsesc cu desăvârșire, după cunoștințele mele, din sălile de la noi din țară.
Sunt realist, față de acum câțiva ani, lucrurile stau azi mult mai bine și în ce privește cultura de fittness și în ce privește dotarea sălilor și facilitățiile oferite. Cu toate acestea simt că lipsește sentimentul ăla de sală profesionistă, unde amatorii să poată face performanță. Atmosfera promovată mi se pară mai mult una de loc de relaxare decât de loc unde să îți depășești limitele și să lași războinicul și animalul, din tine, să se întâlnească cu fierul.
Poate că nu există cerere pentru genul asta hardcore de sală sau poate că pur si simplul conceptul încă nu a ajuns la noi.
Așa că să vedem cum se antrenează băieții și fetele prin alte locuri.
În primul rând, inelele de gimnastică, au urcat pe prima poziție întâi în clasamentul meu de vise. Super bune pentru tot ce înseamnă musculatură în partea superioară și mișcări funcționale.
Tot din aceiași categorie și sfoara, nu atât de versatilă ca inelele dar totuși un exercițiu suficient de sexy să ți-l dorești și cu conotații ancestrale, tarzan știe ce vreau să zic.
Un alt instrument super șmecher de antrenament este sania. Sania poate fi trasă, pentru a antrene de exemplu faza întâi de la sprinturi, sau paote fi impinsă. În ambele moduri crește condiția fizică generală și capacitatea de muncă. Nu cred că este un mușchi din corp neglijat în acest exercițiu dar accentul cade pe picioare.
Să nu uităm și barele de tracțiuni și nu numai, doar că mai avem puțin până vom putea să facem ca băiatul ăsta. Părerea mea e că faptul că vine vara și dacă ne vom bronza puțin lucrurile se simplifică, nu credeți?
Coardă de viteză, știu că mai există corzi și pe la noi prin săli dar în general nu există și spațiu unde să sari liniștit și cu siguranță nu există aceste modele de viteză. Coarda este mama lu' cardio.
Nu în ultimul rând, vestă cu greutăți, kettlebells și loc unde să trântești haltera pentru stilurile de ridicat olipmice, cu discuri care să permită asta. Pentru explozie, detentă și foță funcțională.
Cei mai pasionati oameni...cauta adrenalina in tot...imping
limitele la maxim. frumusetea e ca limitele astea nu exista...cu cat
atingi din ele...cu atat se duc mai departe si mai departe si sursa de
adrenalina, foc, pasiune...nu seaca niciodata.
Cei mai pasionati oameni...au cele mai mari caderi...intotdeauna cad de
mai sus si mai sus...se ridica se sterg de praf si o iau de la capat...e
un perpetuum mobile...
Dar cei mai pasionati oameni...sunt si cei mai bogati.
