Astăzi vreau sa vă aduc în atenție un nou studiu legat de postul intermitent. Dacă nu sunteți familiarizați cu conceptul puteți citi mai multe în articolele de mai jos.
În acest studiu cercetătorii au încercat să determine influența unei alimentații bogate în grăsimi vs una bogată în carbohidrați atunci când se ține post alternativ. Studiul s-a efectuat pe 29 de femei obeze cu vârste cuprinse între 25-65 de ani ce au fost împărțite aleator în două grupuri.
Grupul cu alimentație bogată în grăsimi (45/15/40% grăsimi,/proteine/carbohidrați)
Grupul cu alimentație bogată în carbohidrați (25/15/60% grăsimi/proteine/carbohidrați).
Consumul de proteine a fost identic pentru ambele grupuri. După două săptămâni în care s-a determinat care este necesarul caloric al participantelor s-a trecut la faza de studiu efectiv care a durat 8 săptămâni.
Respectându-se proporțiile de macro nutrienți se alternează o zi de post cu una de mâncat normal
Ziua de post are doar o masă ce conține 25% din necesarul caloric
Cealaltă zi se consumă 3 mese la liber
Rezultatele le puteți vedea detaliat în tabelul. Unde puteți vedea și modul cum le-a fost afectat colesterolul, trigliceridele, glicemia etc.
Concluzii
Rezultatele sugerează că în funcție de scopul urmărit ar putea să fie mai avantajos să urmezi o alimentație bogată în grăsimi sau bogată în carbohidrați concomitent cu postul alternativ. Alimentația bogată în grăsimi favorizând pierderea în greutate în timp ce alimentația bogata în carbohidrați favorizeză scăderea rioscului de boli cardiovasculare.
Ca o nota personala o proporție mai crescută de proteine ar putea fi benefică în ambele situații.
Concluzia cea mai importantă este că indiferent de tipul dietei din timpul postului ambele au funcționat atât în ce privește slăbitul cât și îmbunătățirea stării de sănătate generale. Cu specificația că este important calitatea mâncării.
O scădere de 5-6 kilograme în 8 săptămâni prin simpla ținere de post alternativ(o masa pe zi / 3 mese pe zi) mi se par rezultate foarte bune și dacă ar fi dublate și de activitate fizică acestea ar fi și mai semnificative.
Recent am citit un articol despre un studiu privind slaba calitate a comunicatelor de presă din mediul academic.
Se pare că o parte din exagerările și concluziile eronate ce ajung în presă sunt formulate în comunicatele de presă emise de instituțiile academice. Într-o încercare de a înțelege dimensiunea fenomenului cercetătorii au analizat 462 de comunicate de presă emise de 20 dintre cele mai importante universități britanice în anul 2011. Pentru a verifica câte dintre ele sunt în acord cu lucrările științifice originale. Cercetătorii au grupat afirmațiile ne susținute de probe în trei categorii și au stabilit existența lor în comunicatele de presă în următoarele proporții:
Transmiterea de sfaturi directe cititorilor fără ca aceste sfaturi să existe în lucrările originale în 40% din comunicate.
Prezentarea unei asocieri de tip cauză - efect când în realitate a fost observată doar coexistența în proporție de 33%.
Sugerarea că descoperirile se aplică la oameni când în fapt studiul a fost efectuate doar pe animale 36%.
Concluziile au fost că deși se obișnuiește a se învinovăți media, pentru inflamarea și exagerarea descoperirilor, în realitate majoritatea inexactităților au ca sursă comunicatele de presă inițiale. Atunci când comunicatele conțin exagerări 58-86% din știrile derivate conțin exagerări în timp ce doar 10-18% dintre articole ajung să fie exagerate atunci când se pleacă de la comunicate corecte.
Poate că aceste informații sunt oarecum greu de înțeles așa în abstract. Așă că voi recurge la un exemplu simplu cum poate influența de exemplu ajustarea datelor corectitudinea informațiilor.
Exempluteoretic
Presupunem că în urma unui studiu se ajunge la concluzia că cei care consumă alcool prezint un risc de trei ori mai mare de a face cancer la plămâni. Dar este evident că o mare parte din consumatori sunt și fumători. Pentru a elimina influența acestui factor se va face o stratificare a indivizilor. Vom împărți populația consumatori de alcool fumători și nefumători. În urma acestei noi împărțiri rezultatele se schimbă. Se observă cum consumul de alcool nu mai afectează deloc riscul de cancer în schimb fumatul îl crește de 10 ori. Acesta este doar un exemplu teoretic, în realitate factorii deviatori pot fi mulți și mult mai greu de izolat. Pentru aceasta se apelează la anumite procedee statistice de procesare a datelor.
Exemplu concret Găsiți în acest articol
Prima oară să spus că "Children that are the result of unplanned pregnancies tend to experience developmental delays, according to a new study published by the British Medical Journal Wednesday."
Pentru că mai apoi să se tragă concluzia că de fapt "Though, these findings were later attributed to the children’s disadvantaged home situations." Concluzii
Proasta interpretare a datelor și transmitere către public a rezultatelor nu este un fenomen marginal. Și ar trebui luate măsuri pentru evitarea acestor situații pe cât posibil.
Cele mai eficiente și practice măsuri ar fi responsabilizarea celor în cauză prin publicarea comunicatelor cu numele autorilor. Atât a ofițerului de presă cât și a membrului academic implicat. Cum comunicatele de presă sunt cruciale pentru diseminarea informațiilor ar trebui făcute public și nu trimise doar jurnaliștilor cum se practică în general. De asemenea ar trebui să fie considerate ca făcând parte din lucrarea inițială și legate de aceasta.
În prezent un cercetător care publică date incorecte poate fi taxat prin intermediul revie-urilor acest sistem ar putea fi extins și asupra comunicatelor de presă.
Poate astfel nu ar mai apărea situații ca aceea cu cetona de zmeură promovată de faimosul dr Oz. Ce a fost testată doar pe șobolani și în niște doze extrem de mari, imposibil de furnizat prin suplimente omului. Mai multe detalii găsiți aici.
Dar acestea sunt măsuri ce nu depind de noi și a căror aplicare va mai dura până se va pune în practică dacă se va pune vreodată.
Din punctul de vedere al unui om interesat de viața sa și de lumea în care trăiește lucrurile sunt destul de complicate. Pentru a afla informație corectă este nevoie de cercetare pe cont propriu și de verificarea din surse încrucișate. Eu așa fac dar sunt conștient clipă de clipă că dat fiind timpul limitat și lipsa accesului la sursa inițială de informații , dublată uneori de dificultatea de a le înțelege mă poate induce în eroare. Așa că trebuie mereu să ne menținem mintea deschisă și să studiem neîncetat.
În timp ajungi la un nivel la care și dacă percepi eronat anumite informații totuși poza de ansamblu o ai destul de clară și înțelegi ceea ce nu înțelegi.
Cei mai în pericol sunt aceia care se avântă și preiau pe nemestecat ce citesc din prima sursă de pe net, adesea una de o calitate îndoielnică, și sunt gată să înceapă războiul sfânt cu această spoială de cunoaștere.
Exemple sunt o mulțime în zona vegetarienilor, a celor anti vaccine și nu în ultimul rând a băieților care fac sală.
Pentru o navigare mai facilă prin tematica destul de stufoasă a site-ului am făcut o hartă.
O puteți accesa din meniu la secțiunea
Despre->Harta site
Dacă găsiți sau nu găsiți anumite articole în categoriile potrivite apreciez o atenționare.
Citire plăcută și mai ales utilă.
Nu am mai publicat de mult o rețetă. Așa că m-am gândit să vă arată sursa mea de vitamine și minerale pe timpul iernii. O salată despre care nu știu să zic dacă e mai gustoasă decât sănătoasă sau invers.
În general când gătesc ceva și mai ales când vorbim de o salată întotdeauna plec de la ingredientele disponibile și nu invers. Nu îmi stabilesc o rețetă strică și cumpăr ingredientele indiferent de calitatea disponibilă în respectivul moment ci prefer să fac invers. Merg la cumpărături și în funcție de ce ingrediente găsesc de calitate aleg ce să gătesc sau modific fără rușine rețeta de baza înlocuind ingrediente. Pentru că în definitiv noi mâncăm ingredientele și nu rețeta, așa că acord prioritate calități acestora și valori lor nutritive. Rețeta de salată
Salată verde.
Baby spanac este printre puținele frunze care arată bine în acest sezon.
Roși cherry singurele care au gust în perioada asta.
Un ardei roșu și un ardei iute, la ardeiul iute am curățat semințele și nervurile pentru că era chiar foarte iute. Atât de iute că în timpul operațiunii de curățare îmi venea să tușesc și mă usturau ochii. Fără nervuri a dat doar un iz înțepător.
Ceapă roșie tăiată mare, ceapa roșie este mai dulce decât cea albă și oferă un plus de savoare.
Semințe de susan, cânepă, și chia și am asezonat salata cu zeamă de lămâie și ulei de măsline întotdeauna virgin și presat la rece. Nu sunt genul gelos dar prefer să nu își fi făcut nimeni plăcerile cu uleiul meu.
Rodia este ingredientul magic, dacă vrei să transformi orice salată anostă într-un curcubeu de arome adaugă rodie în salată și efectul va fi extraordinar.
Pentru a da consistență adaug o sursă de proteine, de data aceasta am ales brânză veche de oi. Dacă alegeți alt fel de proteine aveți grijă să puneți și sare în salată. În cazul de față brânza este deja destul de sărată și nu mai este nevoie.
Acesta este rezultatul final. Două boluri de salată sățioasă, sănătoasă și gustoasă.
În general ingredientele se pretează mai bine pentru a face două salate normale sau una gigantică. Prefer să fac două pentru că îmi place să gătesc și pentru altcineva. Mâncarea mâncată împreuna are gust mai bun.
Detalii
Pentru a minimiza oxidarea utilizați cuțite de ceramică.
Puneți întâi sarea, apoi zeama de lămâie și la urmă uleiul. Astfel sarea se va dizolva mai bine.
Zeama de lămâie oprește și ea oxidarea și crește alcalinitatea corpului așa că dacă sursa de proteine se pretează o prefer oțetului.
Secretul pentru o salată bună este echilibrarea ingredientelor, cum avem gusturi diferite cel mai bine este să încercați de mai multe ori succesiv aceleași ingrediente în cantități diferite până ajungeți la combinația favorită. Eu deja mi-am găsit rețeta mea și de fiecare dată îmi iese o salată pe gustul meu.
În general adăugați sursa de proteine după ce ași gresat și amestecat salata. Astfel nu veți risca să se îmbibe zeama de lămâie sau uleiul în carne sau brânză și să le modifice gustul într-un mod neplăcut.
Diferitele semințe aduc un plus de nutrienți în salată și nu îi modifică gustul în mod negativ.
O excepție dacă alegeți să folosiți conservă de pește ca sursă de proteine. Eu prefer să pun zeamă de lămâie separat peste peste înainte de a îl pune în salată. Va fi mai răcoros și toată salata mai gustoasă.
Ce se întâmplă cu grăsimea corporală când slăbești? Se duce în raiul grăsimilor sau arde în iadul caloriilor?
Amuzant este că nu prea se gândește nimeni la asta. Până de curând, când niște cercetători au hotărât să facă lumină în acest caz (a nu se înțelege greșit că aceste aspecte nu erau cunoscute în lumea științifica, studiul a constata o ignoranță la acest capitol în lumea fitens-ului și au decis să afle cifrele exacte).
Corpul uman stochează caloriile suplimentare la nivelul celulelor de grăsime sub formă de trigliceride, care la rândul lor sunt formate din trei acizi grași legați de un atom comun de glicerol. Deci elementele de baza carbon, hidrogen și oxigen.
Prin arderea grăsimilor înțelegem descompunerea lor la nivelul celulei cu eliberare de energie. Fără a intra în detalii prea amănunțite procesul de ardere a grăsimilor este în mare produs prin descompunerea acizilor grași de către anumite enzime și producere de molecule de ATP. ATP-ul este sursa de energie la nivelul celulei. În urma acestei descompuneri va rezulta dioxid de carbon apă și căldură. În continuare aveți un film explicativ cu un accent comic, dar informația e prezentată inteligibil.
Conform studiului de care am amintit la început cifrele ar fi următoarele din 10 kilograme de grăsime rezultă 8,4 kg de dioxid de carbon și 1,6 kg de apă. Dioxidul de carbon este eliminat prin respirație iar apa prin transpirație urină și alte fluide corporale. Concluzia este că principalul organ excretor al grăsimii sunt plămânii.
Totuși pentru ca acest lucru să se întâmple nu este suficient să respirăm accelerat, asta ar duce doar la hiper ventilare care la rândul ei poate duce la amețeala, palpitații și pierderea cunoștinței.
Pentru a arde grăsimea este necesar în continuare să facem efort fizic sau să avem un deficit caloric. Dar informațiile acestea completează unele colțuri din poza de ansamblu. Pe de-o parte acum ne putem explica și cum funcționează metoda de calorimetria indirectă, pentru a măsura consumul de energie.
"Consumul energetic este de obicei estimat cu ajutorul calorimetriei
indirecte. Această metodă analizează concentrațiile de gaze inspirate și
expirate (O2 consumat, CO2 produs). Cu valorile obținute se poate face o
estimare a consumului energetic. Și aici există mai multe tehnici. Una
dintre ele presupune, din nou, o cameră închisă, la care se
monitorizează constant compoziția aerului din interior (și în același
timp se introduce un flux constant de aer cu o compoziție standard).
Prin comparația celor 2 tipuri de aer, se poate determina modificarea
compoziției și se calculează consumul energetic. Într-o astfel de cameră
subiectul trăiește în condiții aproape normale (se mișcă, mănâncă, face
antrenament). Evident, vorbim din nou despre condiții de laborator,
însă mai frecvent întâlnite decât calorimetria directă."
Pe de altă parte înțelegem ce înseamnă accelerarea metabolismului în urma antrenamentelor intense. Neînțelegerea acestui fapt a fost mica hibă care a propulsat popularitatea antrenamentelor cardio în lumea slăbitului.
Logica eronată era că dacă în timpul efortului de intensitate mică se utilizează ca sursă de energie preponderent grăsimea, atunci pentru a slăbi este suficient să exersăm cât mai mult timp la un nivel mic de intensitate. Astfel sălile au fost invadate de benzi de alergat și biciclete eliptice cu televizoare în față.
Aspectul omis este că în urma antrenamentului cardio metabolismul nu suferă nici o modificare odată cu oprirea antrenamentului în schimb după un antrenament intens de tip HIIT sau de forță urmează 24-48 de ore de accelerare a ratei metabolice. Astfel că în timp un antrenament intens poate să fie mai eficient în ce privește arderea grăsimilor decât un antrenament lung de cardio. Un alt aspect omis este că un antrenament intens stimulează construcția de masă musculară în timp ce un antrenament lung de cardio duce la catabolizarea de masă musculară. Mai mult de atât antrenamentele intense golesc rapid depozitele de glicogen și ne oferă un fel de buffer atunci când consumăm carbohidrați. Care vor fi stocați în primul rând în mușchii mai mari.
Deci antrenamentele intense ne cresc rata respirației pe parcursul zilei ca o consecință a creșterii ratei metabolice deci a descompunerii acizilor grași.
Ca și concluzie nu pot spune că aceste informații schimbă cu ceva ce făceam până acum dar ne oferă o înțelegere mai clară a proceselor și pentru tocilari ca mine asta este o plăcere în sine. Sper că nu v-am plictisit și spor la sport.
