Showing posts with label lactat. Show all posts
Showing posts with label lactat. Show all posts

Saturday, July 13, 2013

Provocarea 10

Provocarea de azi este foarte simplă și complicată în același timp.(M-am inspirat de aici)
Simplă pentru că tot ce ai de făcut este să alergi 5 kilometrii cât poți de repede.
Complicată pentru că vei avea nevoie de câteva încercări pentru a identifica cum să o faci în cel mai eficient mod cu putință.

Probabil că vei începe prea repede sau vei forța prea devreme, la fel cum e posibil să îți conservi forțele prea mult timp și să constați că puteai să ai un timp final mai bun. (mai multe despre dozarea efortului aici)
Distanța de 5 kilometrii e suficientă cât să îți permită o perioadă de încălzire, o perioadă de creștere a vitezei și chiar o zonă de sprint la final.
În același timp nu este atât de lungă cât să o abordezi ca pe o cursă de lungă durată.
Nu e ceva anormal ca pulsul să îți stea în gât pe durata întregii curse. trebuie să tragi de tine și să forțezi constant ritmul. Mie mi se pare o modalitate bună de a combina efortul de tip cardio cu un antrenament prentru pragul lactat. În același timp nu este prea consumatoare de timp.

Eu am făcut trei astfel de alergări până acum și am scos următorii timpi
26 minute
26 minute
25:30 minute

Timpii sunt destul de constați, pentru că alerg destul de rar, odată la două saptămâni. O fac mai mult pentru a îmi menține condiția fizica in regim cardio la un nivel decent, decât pentru a încerca o creștere în direcția asta.

25:14 min
Read more ...

Tuesday, February 5, 2013

Lactatul si sanatatea tendoanelor

Mă chinui de ceva vreme să găsesc care este influența acidului lactic în sănătatea tendoanelor.
Ideea de baza a plecat de la programul de antrenament HST. Acest program de hipertrofie are unul dintre principiile de baza efectuarea unor serii mai lungi ce cresc nivelul de lactat, cu scopul de a asigura sănătatea tendoanelor.


Cam orice practicant veteran de sport ar trebui să ajungă la concluzia că sănătatea tendonelor este de o importanță vitală. Dacă accidentările la mușchi sunt destul de ușor de vindecat, chiar și fracturile osoase au o rata relativ scurtă de vindecare, atunci când vorbim de rupturi parțiale sau totale de tendoane lucrurile devin brusc foarte complicate. Tendoanele și ligamentele sunt foarte slab vascularizate așa că au o rată de recuperare foarte lungă.
Pe scurt, cel mai bine ar fi să le acordăm o atenție deosebită și să ne planificăm antrenamentele și nutriția ținând cont de ele.
Acidul lactic este de multe ori confundat cu lactatul, diferența dintre ele am mai spus-o când am vorbit despre pragul lactat.
Așa că, de acum în colo vom vorbi doar despre lactat, care este o substanță utilizată ca și sursă de energie, mai ales atunci când metabolismul aerobic începe să rămână în urmă cu furnizarea energiei din cauza intensității mari a efortului.
Lactatul care până nu demult a fost acuzat de producerea febrei musculare, apoi de apariția oboselii musculare sau de producerea acidozei musculare, acum începe să fie perceput ca un ajutor în susținerea efortului intens și chiar un factor care scade acidoza musculară.
Pe de altă parte, s-a crezut că oboseala apare odată cu creșterea acestei acidități. Dar, actualmente s-a constatat că oboseala apare mai devreme ca această aciditate să atingă cote ce ar bloca funcționarea musculară. Fără să intru în detalii mai mult decât este cazul, ideea de bază este că prezenta lactatului în timpul efortului intens este foarte benefică.



Se pare că modul de utilizare al lactatului încă mai avea câteva surprize de oferit. Acesta poate să treacă cu ușurință prin membrana celulelor musculare, unde se produce și de acolo în fluxul sanguin care îl poartă la mușchii ce lucrează la intensitate mai mică, la creier inimă și ficat. Lactatul care ajunge la ficat este convertit în glucoză și retrimis la mușchii care lucrează intens pentru a le completa rezervele de energie. Dar, exista o diferență semnificativă între nivelul de lactat produs de celulele musculare și cel care urmează traseul descris mai sus. Concluzia a fost că de fapt până la 75% din lactat este utilizat local în mitocondrii, ca și sursă de energie.
Antrenamentele de anduranță cresc capacitatea de a utiliza lactatul local, fără totuși să modifice nivelul producției de lactat.
Dar, descoperirile nu s-au oprit aici, ci s-a găsit o legătură între concentrația mare de lactat produsă în urma efortului intens și influențarea unor gene ce guvernează biogeneza mitocondriilor. Cu alte cuvinte, antrenamentele intense ce cresc nivelul de lactat în celule, stimulează nașterea de noi mitocondrii, care sunt uzinele interne de energie ale celulei și de aici rezultă o mai bună adaptare la efort.
Din punct de vedere practic înseamnă ca antrenamentele dincolo de pragul lactat cresc capacitatea atleților de a performa la un nivel mai intens.  O concluzie la care se ajunsese deja prin observații empirice.
Totuși atrag atenția că tipul acesta de antrenament este destul de solicitant așa că poate duce la supraantrenament dacă se face abuz. Totuși este recomandabil să se lucreze destul de frecvent și în zona aceea, pentru beneficiile extraordinare pe care le oferă.
Așa, să nu uit de unde am plecat. Nu m-am putut abține să nu divaghez puțin despre acțiunile lactatului, sper că nu v-am pierdut atenția.





Acum influența lactatului în repararea tendoanelor.
Am găsit o serie de studii (în josul paginii) care abordează acest aspect, al efectelor benefice a unei concentrații ridicate de lactat în vindecarea rănilor.
Efectele ar fi legate de  producerea de celule noi, sinteza de colagen și repararea tendoanelor. Din nefericire nu am găsit nici unul complet ci doar abstractul, oricum probabil că mi-ar fi fost destul de greu să înțeleg despre ce e vorba în ele. Totuși concluzia mea este că fie că este doar o coincidență sau pur și simplu antrenamentele cu greutate medie ajută prin alte mecanisme regenerarea țesuturilor, acestea au un efect pozitiv.



Astfel că vă sugerez și vouă să vă acordați din când în când (eu îmi programez odată la 4 săptămâni) câte o săptămână de mentenanță în care să lucrați cu greutate medie serii cu un număr mai mare de repetiții.
În funcție de tipul de antrenament favorit sau de obiectivele urmărite de fiecare vă voi da câteva exemple de la care să porniți să vă construiți singuri rutina favorită. A nu se confunda această săptămână cu o săptămână de descărcare, eu chiar o fac după săptămâna de descărcare, pentru că efortul este totuși destul de semnificativ.
  • În cazul în care preferați efort cardio: alergare, bicicletă sau înot, faceți sprinturi de 2-5 minute, cu odihnă activă de 2-3 minute.
  • Puteți face intervale de 30 -60 de secunde cu odihnă activă de aceeași durată.
  • În cazul în care folosim un program de forță. Pentru a ne asigura că avem un nivel ridicat de lactat în mușchi, alegem un exercițiu și o greutate care să ne permită peste 15 repetiții și efectuăm exercițiul acela până la epuizare, apoi luam pauză scurtă de 20 de secunde și reluam o nouă serie, inevitabil mai scurtă ca prima și tot așa până ne simțim mușchii bine pompați. Căutați exerciții compuse care să folosească cât mai multe grupe musculare concomitent. Eu merg pe împins de la piept, împins de la umeri, genuflexiuni și îndreptări. Doar aceste 4 exerciții pe antrenament făcute până la epuizare cu greutate medie, cam 50% din maxim.
Aș dori să fac un fel de sondaj. 
  1. Exagerez cu nivelul detaliilor și articolele ajung greu de înțeles? 
  1. Ați prefera o abordare mai succintă bazată mai mult pe concluzii și mai puțin pe modul cum am ajuns la ele?




------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Trabold O, Wagner S, Wicke C, Scheuenstuhl H, Hussain MZ, Rosen N,
Seremetiev A, Becker HD, Hunt TK.
Lactate and oxygen constitute a fundamental regulatory mechanism in wound
healing.
Wound Repair Regen. 2003 Nov-Dec;11(6):504-9.

Constant JS, Feng JJ, Zabel DD, Yuan H, Suh DY, Scheuenstuhl H, Hunt TK,
Hussain MZ.
Lactate elicits vascular endothelial growth factor from macrophages: a possible
alternative to hypoxia.
Wound Repair Regen. 2000 Sep-Oct;8(5):353-60.

Klein MB, Pham H, Yalamanchi N, Chang J.
Flexor tendon wound healing in vitro: the effect of lactate on tendon cell
proliferation and collagen production.
J Hand Surg [Am]. 2001 Sep;26(5):847-54. Erratum in: J Hand Surg [Am] 2002
Jul;27(4):740.

Yalamanchi N, Klein MB, Pham HM, Longaker MT, Chang J.
Flexor tendon wound healing in vitro: lactate up-regulation of TGF-beta
expression and functional activity.
Plast Reconstr Surg. 2004 Feb;113(2):625-32.

Klein MB, Yalamanchi N, Pham H, Longaker MT, Chang J.
Flexor tendon healing in vitro: effects of TGF-beta on tendon cell collagen
production.
J Hand Surg [Am]. 2002 Jul;27(4):615-20. 
Read more ...

Monday, June 18, 2012

Model de antrenament pentru semimaraton

După ce v-am vorbit despre utilizarea pulsului în antrenamentele de anduranță, despre ce înseamnă VO2max și despre pragul lactat, acum e timpul să combinăm toate aceste informații și să alcătuim o schema de antrenament pentru un eveniment de andurață.

Pozitia in care senzorul face contact cel mai bine


Eu mă pregătesc pentru o cursă de 23 de km, așa că antrenamentul următor este util pentru o distanță de genul acesta. Asta nu înseamnă că nu te poate ajuta să alergi 5km sau 42 de km, dar probabil că pentru distanțe foarte diferite există modalități mai eficiente de antrenament. Antrenamentul următor te va ajuta, să dezvolți anumite calități necesare într-un semimaraton montan.

Nota
Valorile numerice sunt doar pentru a facilita înțelegerea. Fiecare trebuie să își dozeze volumul de muncă după capacitățile sale și voi da indicații cum se face acest lucru.

Întreaga filozofie a antrenamentului se bazează pe valorile pulsului. Pentru aceasta aveți nevoie de un monitor cardiac. Eu mi-am luat un astfel de monitor de la emag și sunt foarte muțumit de el. În antrenament am folosit anumite funcții pe care le are monitorul meu, asta nu înseamnă că nu poate fi folosit orice alt monitor. Pentru cei care nu au monitor voi încerca să utilizez scara percepției (vezi foto).




Totuși, după experiența din săptămâna trecută când m-am antrenat pentru prima oara cu acest monitor, vă spun sincer că îl iubesc din tot sufletul și nu vreau să mai alerg fără el. Este ca și cum ai avea un antrenor alături de tine sau ca și cum brusc ai fi dotat cu un turometru și schimbatul vitezelor a devenit o joacă.

Destul cu introducerea, să trecem la treabă.
În primul rând avem nevoie de pulsul nostru maxim, acesta se poate calcula cu formula 220-vârsta sau mai bine se va determina printr-un test. Testul l-am descris amanunțit aici. Eu am alergat de 6 ori pe o panta, cât de tare am putut, fără pauze. Valoara maximă pe care monitorul a înregistrat-o a fost de 202 bpm.
Monitorul meu înregistrează valoarea maxima, minimă, pe întreg antrenamentul și alte câteva cifre, numărul de calori consumate, cât din aceste calori provin din grăsime și cât timp din antrenament, pulsul a fost menținut între limitele stabilite.
După cum vedeți formula nu este chiar exactă în cazul meu, trebuia să am 220-31=198 dar se pare că stau ceva mai bine cu 202. Asta înseamnă că acum pot să stabilesc pragurile pentru următoarele antrenamente mult mai precis.
Deși ceasul calculează singur pragurile de antrenament, valorile sunt în funcție de formula aceasta generalistă. Așa că a trebuit să-mi stabilesc manual intervalele de lucru. Din fericire aceasta se poate face și chiar se pot salva 4 tipuri de programe de antrenament. Pentru mine au fost suficiente.

Pozitia recomandata de producator dar in care mie senzorul nu imi atinge pielea, am sternul putin infundat.
 Cardio ușor 60%-70% din MHR pentru recuperare și menținere
Este un antrenament cu rol primordial în creșterea condiției fizice și în recuperare după antrenamentele mai dure. Se va alerga în intervalul 60%-70% din ritmul cardiac maxim (MHR). Este indicată alternarea alergării cu mers, de câte ori se simte nevoia. Eu am alergat în intervalul 120-140 bpm și preponderent am stat în 136-142 bpm.
După ce urmărești puțin valorile indicate de ceas ajungi să simți foarte clar fiecare modificare a pulsului și să îl menți cu ușurință într-un ecart foarte îngust.
Durata acestor antrenamente nu trebuie să fie foarte mare. Eu am alergat 30 de minute. Fără să monitorizez distanța. Acesta nu e tipul de antrenament care necesită eroism.
Dacă alergi fără monitor trebuie să poți purta o conversație în timpul alergării, respirația să fie regulată și liniștită și la final să nu te simți obosit.

Efort intens 70%-80% din MHR, pentru pragul lactat
Se aleargă cât mai aproape de pragul lactic, care se determină cel mai simplu cu testul conconi. Eu încă nu mi-am făcut testul așa că a trebuie să merg pe instinct. În mod normal pragul lactat este pe la 50-60% pentru persoane neantrenate și poate ajunge până la 80-90% pentru sportivi de elită. Eu mi-am setat intervalul de lucru la 150-170 bpm. Si am alergat majoritatea timpului în 166-174 bpm cu viteza medie de 11,4 km/h. Durata acestui tip de antrenament am stabilit-o la 30 de minute. Recomandarea este să nu depășească 10% din volumul de antrenament pe săptămână. Scopul este ridicarea pragului lactat și creșterea capacității de a efectua efort de intensitate ridicată pe o durată medie. Te va ajuta să alergi cursa cu o viteză medie mai mare.
Pentru cei care nu folosesc monitor cardiac senzați este de efort dificil dar care nu te epuizează complet, respirația este accelerată și puslul ridicat.



Ceasul fermecat

Intervale, pentru forță și îmbunătățirea pragului lactat
Se lucrează 4-6 intervale de efort intens în zona 80%-90%, durata unui interval este de cateva minute și este urmat de cardio ușor, tot de câteva minute. Deci, nu vorbim de sprinturi cu toată viteza, dar vorbim de efort foarte dificil. Pe scurt trebuie să doară. Recomand alergarea în pantă pentru că dezvoltă musculatura mai bine și este mult mai sigură, din punct de vedere al accidentărilor, decât alergarea în linie dreaptă. Aici monitorul cardiac nu ne prea ajută decât poate, pe perioada de revenire, când se lucreaza la nivelul de cardio ușor până putem reîncepe un nou interval.

Alergare de lungă durată pentru creșterea anduranței la efort
Odată pe săptămână se aleargă distanță mare. Aici monitorizarea pulsului face cu adevărat diferența. Ne ajută să nu lâncezim și ne temperează când avem tendința de a accelera în zona pragului lactat. Eu am alergat la 155-162 bpm, pe distanța de 16 km, cu o viteză medie de 9,3 km/h, timp de 103 minute. Din antrenamentele anterioare am putut să îmi determin pulsul la care să pot menține un ritm decent, pe o durată cât mai mare. Când am terminat mai puteam alerga, dar trebuie să mă gândesc și la recuperare.

Supraantrenarea este foare dăunătoare în apropierea unei competiții.
Supraatrenarea se poate determina măsurând dimineața pulsul de repaus. Dacă valoarea măsurată câteva zile la rând este cu peste 10% din valoarea pe care ți-o cunoști ca minimă atunci este posibil să fii supraantrenat. Pulsul meu de repaus (deși am văzut și 40 bpm pentru perioade scurte), este de 50 bpm.

O săptămână de antrenament ar trebui să arate așa.
  • luni - cardio usor( durată cât să nu devina obositor, dar mai mult de 20 de minute)
  • marti - efort intens (nu mai mult de 10% din volumul săptămânal)
  • miercuri - cardio ușor (durată cât să nu devina obositor, dar mai mult de 20 de minute)
  • joi intervale - (6 reprize de câteava minute de sprint la deal, cu alergare usoara până la bază)
  • vineri - pauză
  • sâmbătă - alergare de lungă durată (alergare în ritm susținut pe o distanță relativ mare, se pot intercala reprize de mers în alergare și se adaugă la distanța totală)
  • dumincă pauză
Săptămâna următoare se crește alergarea de lungă durată cu 10% și durata antrenamentului intens, sedințele de cardio ușor se fac în zona de confort așa că nu se stabilesc valori fixe.
Concluzii
  • Foarte importantă este atenția la antrenamentele de recuperare și la zilele de odihnă.  Sunt stâlpii oricărui antrenament de succes.
  • Săptămânal sunt necesare antrenamente de intensitate mare si volum mic pentru a crește viteza și forta în alergare, mai ales pentru alergătorii pe teren accidental
  • Săptămânal este nevoie de o alergare de lungă durată, distanța pe care se aleargă este crescută cu 10% săptămânal și preferabil să se ajungă la distanța competiției cu măcar o săptămână înainte.
  • Ultima săptămână înainte de competiție se vor efectua doar antrenamente de cardio ușor și se va pune accentul pe odihnă.

Read more ...

Wednesday, June 13, 2012

Pragul lactat

Pragul lactat, este o alta modalitate de a determina nivelul de anduranță al unui sportiv. Dintre toate cele enumerate până acum, VO2max, MHR (Ritm cardiac maxim), acesta este poate cel mai relevant.

Pragul lactic sau lactat este momentul în cadrul efectuării unui efort, cu intensitate în creștere, când începe să crească nivelul de lactat din sânge, dincolo de nivelul de repaus. Când producția de lactat este depășită de viteza de metabolizare a lui și acesta începe să se acumuleze.



Nota
Lactatul este diferit de acidul lactic. Lactatul este o substanță prezentă în sânge iar acidul lactic este un produs secundar ce apare în cadrul gliocolizei în celule.

Lactatul este o substanță permanent prezentă în sânge și rolul său deși nu este încă bine înțeles se pare că este de a ajuta în cadrul efortului. De asemenea, acidul lactic care a fost până nu demult considerat principalul vinovat pentru senzația de arsură și oboseală din mușchi se pare că a fost acuzat pe nedrept. Cercetătorii bănuiesc acum creșterea concentrației de ioni de H ca vinovată de senzația de oboseală musculară. Oricum, cercetările sunt departe de a concluziona.
Ce ne interesează pe noi este că deși concentrația de lactat sau de acid lactic (termeni des  folosiți ca echivalenți deși nu reprezintă același lucru) nu este vinovată de oboseală este sincronizată cu apariția ei. Astfel că poate fi folosită ca un indicator al performanței sportive, de fapt pragul latat este unul dintre cei mai de încredere.

Pragul lactic și ritmul cardiac
În urma antrenamentului pragul lactat se va atinge la un efort de intesitate mai ridicată. Cât timp suntem sub pragul lactat putem exersa teoretic un timp nelimitat, în realitate până la urmă intervine oboseala. Dar efortul la o intensitate sub pragul lactic poate fi menținut o perioadă relativ lungă de timp. Devine evident că pentru a crește performanța în evenimentele de anduranță este de dorit ridicarea pe cât mai mult posibil a pragului lactic. Dacă VO2max este potențialul maxim al unui sportiv, atunci pragul lactic reprezintă cât din acest potențial a reușit să realizeze acel sportiv.
Măsurarea pragului lactic
Din nefericire singura metodă exactă, de a măsura cu precizie pragul lactat, este în cadrul unui laborator, prelevând periodic probe de sânge de la un sportiv în timp ce i se crește intensitatea la care exersează.
Totuși există un test destul de ușor de făcut chiar dacă mai are și contestatari. Personal mi se pare că este suficient de elocvent. S-a observat că odată cu atingerea pragului lactat ritmul cardiac are un platou și apoi începe o creștere rapidă.

 Testul Conconi
Echipamente necesare,
  • Banda de alergat(găsești la orice sală)
  • Monitor cardiac pe care tocmai l-am procurat.
  • Un asistent rabdător (eu plănuiesc să îmi chinuiesc nevasta :D) echipat cu caiete și pix.
Procedură
  • Încălzire, pas ușor cu înclinare de 1% timp de 5-10 minute
  • Se pleacă de la o viteză la care se aleargă normal (eu voi începe de la 8 km/h si estimez să ajung pe la 18)
  • se crește viteza cu 0,5 km pe ora la fiecare 200 de m parcurși
  • Se înregistrează ritmul cardiac la fiecare viteză(când pulsul se stabilizeză la o valoare cat de cat constantă).
  • Se continuă până la epuizare măcare 2,5-4km pentru a aduna suficiente date.
  • Se face un grafic între viteză și puls și cu puțin noroc se va observa un platou la o anume valoare a pulsului.
Acea valoare o vom folosi în continare pentru a ne proiecta antrenamentele. Se repetă testul după 1,5 2 luni. Pentru a se determina noul prag.
Partea negativă e că nu toți subiecții obțin pragul în urma acestui test, sau că rezultatul poate fi puțin sub nivelul real al pragului lactat.

Antrenament pentru a îmbunătăți pragul lactat

Creșterea volumului de antrenament
Inițial pentru o persoana neantrenată cea mai sigură cale de a îmbunătăți pragul lactic este de a crește volumul antrenamentului. Dacă de exemplu acum volumul antrenamentului se ridică la 100 de minute de antrenament cardio pe săptămână și se dorește atingerea unui volum de 200 de minute, recomandarea este să creștem săptămânal cu 10-20%. Intensitatea antrenamentului trebuie să fie în jur de 11-12 (vezi foto). Principalul beneficiu survenit în urma acestei strategii de antrenament este îmbunătățirea respiratiei mitocondriale. Aspect fundamental în creșterea pragului lactic.

Scara pecepției pentru intensitatea efortului
Nivelul maxim constant de anduranță
Cercetările au arătat că pragul lactic pentru persoane neantrenate este la 50-60% din frecvența cardiacă maximă iar pentru atleți de elită poate ajunge la 80-90%. Din punct de vedere al scări percepției aceasta apare în jurul nivelelor 13-15 la efort "oarecum greu" spre "dificil".
Antrenamentul constă în exersarea la o intensitatea constantă și egală  cu cea a pragului lactic. recomandarea este să nu se depășească 10% din volumul antrenamentului aerobic saptămânal.

Antrenament de tip interval
Reprize de exersare de durată scurtă la o intensitate puțin peste pragul lactat. De exemplu reprize de 4 minute intense urmate de 4 minute de efort scăzut pentru a facilita recuperarea. Nivelul de efort să fie de peste 15 pe scara percepției, intensitate dificilă spre foarte dificilă dar să nu se ajungă la gradul 19-20 de efort maxim, iar nivelul de recuperare să fie mai jos de 12. De asemenea recomandarea este să nu se depășească 10% din volumul antrenamentului aerobic pentru a se evita supraantrenarea.
Nu se fac mai mult de două zile de antrenament pentru pragul lactic și nu se programează antrenamentele în zile consecutive.

Concluzii
Deși pare destul de subiectivă scara percepției, acest lucru este foarte bun. Subiectivismul ei ne permite să identificăm gradul de intensitate al antrenamentului prin prisma practicantului.
Dacă nu puteți să vă măsurați pragul lactat sau dacă nu dispuneți de un monitor cardiac nu abandonați antrenamentele pentru a îl îmbunătăți. Folosiți recomandările conform percepției și efectele vor fi comparabile.
Pragul lactat este cel mai bun predictor pentru performanță și pentru progres în antrenamentul de anduranță  așa că trebuie să încorporăm aceste antrenamente în rutina saptămânală.
Excesul nu este util nici când vine vorba de acest tip de antrenament, două zile pe săptămână sunt suficiente, mai multe vor duce la accidentări și supraantrenare, dat fiind efortul destul de intes. Eu mi-am planificat o zi de interval cu o zi de anduranță la efort maxim dar e chestie de opțiune personală.
Atunci când participăm la o cursă de anduranță mai ales pe teren variat este util să ne conservăm energia în prima parte a cursei menținând intensitate sub acest prag.
Read more ...